O casă liniștită nu e o casă goală. E una în care tot ce vezi a trecut, măcar o dată, prin mâna și prin gândul tău.
Ai ales canapeaua, culoarea pereților, lemnul mesei. Dar în casa ta stau și lucruri pe care nu le-ai ales niciodată cu adevărat: numele unei mărci scris mare pe o sticlă, punctul roșu al unui aparat, buretele verde ca un semn de circulație de lângă chiuvetă, cutia colorată a cerealelor de pe raft. Au intrat odată cu cumpărăturile și au rămas. Fiecare în parte e mic. Toate la un loc schimbă tonul unei camere.
Ștampilele altora
Ambalajele sunt gândite pentru magazin. Acolo trebuie să iasă în evidență dintr-un raft cu o sută de produse. Acasă continuă să facă același lucru, deși nu mai are cine să le cumpere.
Toarnă ce folosești zilnic în recipiente simple, de sticlă sau de ceramică: săpunul, uleiul, detergentul. Ce rămâne în cutia lui poate sta după o ușă. Iar când alegi un aparat nou, uită-te și la cât de discret e scris numele pe el. O casă se liniștește mult când nu mai poartă ștampilele altora pe fiecare raft.

Luminițele care nu dorm
Ceasul verde al cuptorului, punctul roșu al televizorului, routerul care clipește, încărcătorul care rămâne aprins în priză. Ziua aproape nu le observi. Seara, când lumina scade, devin singurele care nu se odihnesc.
Pune aparatele pe un prelungitor cu întrerupător și stinge-le pe toate odată, la culcare. Routerul poate sta într-un dulap aerisit. Iar în dormitor păstrează măcar un perete fără nicio luminiță: întunericul adevărat e și el un fel de liniște.

Culorile pe care nu le-ai ales
Găleata, peria de vase, coșul de rufe, uscătorul pliant, prelungitorul alb pe un perete închis la culoare. Obiectele de folosință zilnică vin aproape mereu în culori alese să se vadă bine în magazin, nu să stea bine în casa ta.
Nu trebuie să le schimbi pe toate deodată. Când se strică una, înlocuiește-o cu o variantă în culorile casei: o perie cu mâner de lemn, o găleată de metal, un sac de in pentru rufe. În câțiva ani, aproape fără efort, casa ajunge să aibă o singură paletă, până la ultimul burete.

Lucrurile de fiecare zi, alese o singură dată
Paradoxul e că obiectele pe care le atingem cel mai des sunt cele mai puțin alese: fierbătorul, dozatorul de săpun, coșul de gunoi, cuierul de prosoape. Pe o lampă o cauți săptămâni întregi. Pe ele le iei în grabă, de pe primul raft.
Alege-le cu aceeași grijă cu care ai alege o piesă de mobilier. Le vei folosi de mii de ori și vor sta la vedere ani la rând. Odată alese bine, nu te mai gândești la ele.
Un exercițiu de un minut
Așază-te pe canapea și numără câte nume de mărci vezi fără să te ridici. Mulți ajung la zece. Apoi alege unul singur, pe cel care te deranjează cel mai mult, și fă-l să dispară până diseară.
Cele mai liniștite case nu au neapărat mai puține lucruri decât altele. Au mai puține lucruri nealese.
Liniștea unei case începe în ziua în care tot ce vezi în ea a fost ales de tine.

Lasă un răspuns